Marius Balo: Viata nu valoreaza doi bani in regimul comunist din China. „Un malaxor de tocat carne” in care omul nu inseamna nimic

0
134
Iesit din puscariile chineze dupa opt ani de chin – opt ani de-a lungul carora statul roman a esuat sa il aduca sa isi ispaseasca pedepasa aici in tara – profesorul Marius Balo a povestit cam cum arata treaba acolo: arest „preventiv” fara incuviintarea unui judecator, timp de ani de zile.
Poti sta ani de zile intr-o cusca de beton doar pentru o simpla suspiciune care nu se va dovedi intemeiata apoi, sau pentru o infactiune minora, fara ca nimeni sa dea doi bani pe viata ta. „Un malaxor de tocat carne” in care omul nu inseamna nimic. E carne numai buna de tocat, de pus la munca fortata si atat.
Viata nu valoreaza doi bani in regimul comunist din China pe care unii romani chiar il idealizeaza. Inclusiv Sosoaca spunea, la un moment dat, ca in Rusia si China e mai democratie decat aici.
Redau un fragment din interviul pentru Epoch Times. Marius Balo e de un an si jumatate acasa, dar amintirile il vor bantui toata viata. Ii doresc sa faca pace cu ele.
„E un malaxor de tocat carne. Am fost băgat într-o cușcă cu 12 oameni, nu exista acolo nicio piesă de mobilier, doar o gaură într-un colț în care să-ți faci nevoile.
În fiecare dimineață se pornea un TV, care era chiar deasupra găurii, și începea un program de propagandă în care ni se arăta că regimul comunist e cel mai puternic din lume și că va ajunge să cucerească lumea întreagă. Toate celelalte democrații sunt decadente și vor dispărea, iar la final va rămâne doar Partidul Comunist Chinez.
În momentul în care începea acel program de propagandă lumea era forțată să folosească gaura pentru nevoi. Ne așezam cu toții în rând și mergeam la gaură. Erai practic forțat să privești la TV, dar priveai 12 oameni cum făceau acest lucru. Aceasta era cafeaua mea de dimineață. În fiecare zi.
Singurul lucru pe care l-am primit a fost o păturică roz cu care să mă învelesc. Toți erau înveliți în aceste păturici roz și dormeau pe jos. Mi-am dat seama că ea fusese folosită de zeci de alte persoane înaintea mea. Mirosea și arăta îngrozitor, a toate necurățiile… Eram obligat să mă învelesc cu ea. Aș fi preferat să nu mă învelesc cu ea dar nu era permis.”

 

Loredana Diacu

Lasă un răspuns