TVR Moldova : În 2018-2021, Elveţia va investi circa 40 de milioane euro în Republica Moldova

Eleve┼úienii investesc ├«n s─ân─âtatea, ├«nv─â┼ú─âm├óntul voca┼úional, guvernarea local─â ┼či dezvoltarea economic─â din Republica Moldova. Sunt domeniile-cheie pentru care vor fi alocate circa 40 de milioane de euro. Finan┼úarea are loc ├«n cadrul mai mult | more ┬╗

Igor Dodon ┼či-ar dori ├«n Republica Moldova o dictatur─â similar─â cu cea din Belarus, referindu-se la situa┼úia economic─â mai bun─â din aceast─â ┼úar─â

Pre┼čedintele moldovean, Igor Dodon, a declarat miercuri, la finalul unei conferin┼úe de pres─â comune cu omologul s─âu belarus, Aleksandr Luka┼čenko, aflat ├«ntr-o vizit─â la Chi┼čin─âu, c─â ┼či-ar dori ├«n Republica Moldova o mai mult | more ┬╗

Elve╚Ťia va oferi Republicii Moldova asisten╚Ť─â tehnic─â de circa 43 milioane de euro, ├«n baza noii strategii de cooperare

Premierul Pavel Filip a avut ast─âzi o ├«ntrevedere cu secretarul adjunct de stat din Departamentul Federal de Externe al Confedera╚Ťiei Elve╚Ťiene, Krystyna Marty Lang. Oficialul se afl─â la Chi╚Öin─âu cu ocazia lans─ârii, mai mult | more ┬╗

Cooperarea moldo-american─â pe dimensiunea Ap─âr─ârii a fost discutat─â la Ministerul Ap─âr─ârii

CHI┼×IN─éU, 18 aprilie 2018 ÔÇö Secretarul General de Stat, Radu Burduja, a avut ast─âzi o ├«ntrevedere cu loc┼úiitorul ┼čefului pentru planificare strategic─â din cadrul Comandamentului For╚Ťelor Armate ale SUA ├«n Europa, general mai mult | more ┬╗

TVR Moldova : Autorităţile locale vor putea gestiona terenurile lăsate în paragină

Terenurile lăsate în paragină de proprietari vor fi administrate de autorităţile publice locale. Acestea vor avea dreptul să le dea în arendă altor persoane. Prevederile sunt stipulate în proiectul noului Cod funciar. mai mult | more »

 

Category Archives: Romania

Parlamentul Rom├óniei a VOTAT Declara╚Ťia de Unire cu Republica Moldova

Declaraţia Parlamentului pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu România, votată în Plen. Parlamentul consideră legitimă dorinţa moldovenilor de a se uni.

Parlamentul Rom├óniei a votat mar┼úi, la ┼čedin┼úa solemn─â de ├«mplinire a 100 de ani de la ├«nf─âptuirea Unirii Basarabiei cu Patria-Mam─â, pentru Declara┼úia Parlamentului, cu doar 19 ab┼úineri, declara┼úie ├«n care ├«n care se afirm─â c─â Parlamentul consider─â ca fiind pe deplin legitim─â dorin┼úa cet─â┼úenilor Republicii Moldova s─â sus┼úin─â unificarea celor dou─â state, deoarece aceasta reprezint─â continuarea ÔÇ×fireasc─â ├«n procesul de dezvoltare”.

ÔÇ×Parlamentul Rom├óniei adopt─â prezenta declara┼úie pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu ┼óara-Mam─â, Rom├ónia, la 27 martie 1918. La 27 martie 1918, Sfatul ┼×─ârii, ├«n calitate de organism suprem reprezentativ al Basarabiei, din care f─âceau parte reprezentan┼úi ai popula┼úiei rom├óne majoritare ┼či ai minorit─â┼úilor etnice, constituit ├«n concordan┼ú─â cu normele democratice ale timpului, ├«n condi┼úiile disolu┼úiei Imperiului ┼óarist ┼či ale def─â┼čur─ârii Primului R─âzboi Mondial, a dat expresie dorin┼úei colective de unitate prin adoptarea Actului UniriiÔÇŁ, se arat─â ├«n textul declara┼úiei citit la tribuna Parlamentului de c─âtre Liviu Dragnea. De asemenea, Parlamentul Rom├óniei ÔÇ×consider─â ca fiind pe deplin legitim─â dorin┼úa acelor cet─â┼úeni ai Republicii Moldova care sus┼úin unificareaÔÇŁ. ÔÇ×Parlamentul Rom├óniei constituit ├«n ┼čedin┼úa solemn─â la ├«mplinirea a 100 de ani de la ├«nf─âptuirea Unirii Basarabiei cu Patria-Mam─â, ast─âzi, 27 martie 2018, consider─â ca fiind pe deplin legitim─â dorin┼úa acelor cet─â┼úeni ai Republicii Moldova care sus┼úin unificarea celor dou─â state ca o continuare fireasc─â ├«n procesul de dezvoltare ┼či afirmare a na┼úiunii rom├óne ┼či subliniem c─â acest act depinde de voin┼úa acestora ┼či declar─â c─â Rom├ónia ┼či cet─â┼úenii ei sunt ┼či vor fi ├«ntotdeauna preg─âti┼úi s─â vin─â ├«n ├«nt├ómpinarea oric─ârei manifest─âri organice de reunificare din partea cet─â┼úenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voin┼úei suverane a acestoraÔÇŁ, se mai arat─â ├«n document.

Recomand─âm ÔÇŁVictoria comuni╚ÖtilorÔÇŁ, articol publicat pe 6 decembrie 2010, ├«n ÔÇŁRom├ónia liber─âÔÇŁ

C─âl─âtorilor afla┼úi, ├«nainte de 1990, ├«n Gara de Nord, pe la ora 6, ├«n dreptul peronului num─ârul 1 li se ├«nf─â┼úi┼ča o imagine foarte stranie. Sute de oameni ┼či mii de bagaje se rev─ârsau dintr-un tren verde, cu geamurile aburite, ├«ntr-un convoi care te ducea cu g├óndul la refugia┼úi de r─âzboi sau deporta┼úi.

Sugestia se oprea ├«ns─â la secera ┼či ciocanul vopsite pe tren ┼či la calabal├ócul imens pe care fiecare ├«l c─âra dup─â el. G─âl─âgia morm─âit─â a gloatei trezite de cur├ónd din somn, zbieretele ┼či ├«nghiontelile cu care ├«ncercau s─â-┼či croiasc─â drum spre taxiuri, t├órguiala ├«n┼úepat─â cu hamalii te l─âmureau iute c─â nu era vorba nici de prizonieri, nici de exila┼úi.

Erau rom├óni care se ├«ntorceau de la Chi┼čin─âu. Unii, turi┼čti pleca┼úi, chipurile, s─â vad─â cum ├«nflore┼čte comunismul ├«ntr-unul dintre ora┼čele marelui imperiu sovietic, cei mai mul┼úi, oameni cu rude ├«n Basarabia, jum─ât─â┼úi de familii desp─âr┼úite f─âr─â drept de apel ├«n iunie 1940, care se reuneau la nun┼úi, botezuri, de Hram, de Cr─âciunul pe stil vechi ┼či din ce ├«n ce mai des la ├«nmorm├ónt─âri.

┼×i pentru unii, ┼či pentru ceilal┼úi, drumul la Chi┼čin─âu ├«nsemna ┼či ocazia de a evada din programul de alimentare ra┼úional─â ┼či din stahanovismul ramburs─ârii datoriilor externe. Nimeni nu se ├«ntorcea din Basarabia f─âr─â mai pu┼úine bagaje dec├ót puteau duce la tren toate rudele, plus prietenii lor ┼či rudele acestora, care ├«i petreceau, cu to┼úii, p├ón─â la gar─â.

├Än tren, mirosul era n─âucitor. Miasmele c─ârnii de porc, pr─âjit─â ┼či b─âgat─â ├«n untur─â ca s─â reziste ┼či c├óteva luni, se amestecau cu cele ale ra┼úelor, g─âinilor ┼či g├ó┼čtelor jumulite de pene ┼či p├órlite, se combinau cu cele de br├ónz─â, ca┼čcaval, unt ┼či sm├ónt├ón─â, cu aromele cozonacilor ┼či pl─âcintelor cu curechi ┼či toate laolalt─â se suprapuneau pe cele de plastic ┼či de metal ale fierb─âtoarelor, aprinz─âtoarelor de aragaz, aerotermelor, mu┼čamalelor ┼či discurilor cu Elton John. Trenul care pleca de la Bucure┼čti ca un tren al foamei se ├«ntorcea ca unul al abunden┼úei.

C├ónd neamurile se str├óngeau iarna laolalt─â, ├«n satele Basarabiei, ├«n care pu┼úini erau cei ce nu vorbeau rom├óne┼čte, pove┼čtile de la gura sobei, de pe cuptior, se ├«mp─âr┼úeau ├«ntre amintirea surorilor ┼či fra┼úilor deporta┼úi ├«n Siberia ┼či care nu s-au mai ├«ntors niciodat─â, pentru care se v─ârsau lacrimi ┼či c├óteva pic─âturi de jin pe covor, ┼či a celor care au ales de bun─âvoie s─â munceasc─â ├«n Siberia pentru salariile mari. Dar niciodat─â nu lipsea o ├«ntrebare pe care basarabenii harnici ne-o puneau plini de uimire: cum a ajuns o ┼úar─â at├ót de bogat─â ca Rom├ónia s─â nu fie ├«n stare nici s─â v─â hr─âneasc─â?!

Prin noi, cei care ├«i vizitam, ei retr─âiau deport─ârile. La desp─âr╚Ťire, c├ónd ne burdu┼čeau valizele cu daruri, ne preg─âteau pentru supravie┼úuirea ├«ntr-un alt fel de Siberie.

Jurnal.md | Platforma DA ┼či PAS au semnat un protocol de colaborare cu PNL din Rom├ónia; Ludovic Orban: ÔÇ×Uni┼úi vor avea capacitatea s─â ofere o alternativ─â serioas─â la alegerile locale ┼či parlamentareÔÇŁ

Platforma Demnitate ┼či Adev─âr ┼či Partidul ÔÇ×Ac┼úiune ┼či SolidaritateÔÇŁ au semnat un protocol de colaborare cu Partidului Na┼úional Liberal din Rom├ónia. Documentul a fost semnat ├«n cadrul unui eveniment desf─â┼čurat la Chi┼čin─âu, la care au participat liderii celor trei forma┼úiuni politice, dar ┼či al Partidului Liberal-Democrat, care anterior a semnat acest protocol de colaborare.

Pre┼čedintele Partidului Na┼úional Liberal din Rom├ónia, Ludovic Orban, a declarat c─â protocolul va contribui la o uniune trainic─â ├«ntre forma┼úiuni, ad─âug├ónd c─â PAS, Platforma DA ┼či PLDM au capacitatea s─â ofere o alternativ─â serioas─â la alegerile locale ┼či parlamentare din Republica Moldova.

ÔÇ×Am ┼úinut s─â fiu prezent cu colegii din PNL, ├«n aceast─â zi istoric─â, ├«n Republica Moldova, pentru a marca ├«mplinirea a 100 de ani de la decizia istoric─â a Sfatului ┼ó─ârii, prin care Basarabia s-a unit cu Rom├ónia. De asemenea, am ┼úinut s─â fiu prezent, ├«n mod special, pentru a ne manifesta sus┼úinerea pentru cele trei forma┼úiuni politice democratice, proeuropene, forma┼úiuni care sunt ca ┼či noi parte component─â a Partidului Popular European, cea mai puternic─â forma┼úiune politic─â din UE. Cu aceast─â ocazie, o s─â semn─âm protocoalele de colaborare cu PAS, condus de Maia Sandu ┼či cu Platforma DA, condus─â de Andrei N─âstaseÔÇŁ, a declarat Ludovic.